Barometrul Ospitalității: Cifra de afaceri din HoReCa a crescut cu 12% în 2025, dar profitabilitatea a coborât la cel mai redus nivel de după pandemie - Hora Romania
17399
wp-singular,post-template-default,single,single-post,postid-17399,single-format-standard,wp-theme-bridge,wp-child-theme-bridge-child,bridge-core-3.0.1,qodef-qi--no-touch,qi-addons-for-elementor-1.11,qode-page-transition-enabled,ajax_fade,page_not_loaded,,side_area_uncovered_from_content,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-28.7,qode-theme-bridge,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.8.0,vc_responsive,elementor-default,elementor-kit-7

Barometrul Ospitalității: Cifra de afaceri din HoReCa a crescut cu 12% în 2025, dar profitabilitatea a coborât la cel mai redus nivel de după pandemie

Barometrul Ospitalității: Cifra de afaceri din HoReCa a crescut cu 12% în 2025, dar profitabilitatea a coborât la cel mai redus nivel de după pandemie

Industria HoReCa din România a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de cele 52,17 miliarde de lei raportate în 2024. Avansul a fost superior creșterii de 8% a cifrei de afaceri înregistrate de ansamblul companiilor din România și ratei medii a inflației, de 7,3%.

Datele au fost prezentate în cadrul Conferinței Barometrul Ospitalității, eveniment inițiat de HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România. Conferința a reunit reprezentanți ai industriei, specialiști și parteneri ai organizației pentru o analiză a evoluției sectorului ospitalității în 2025.

La eveniment au participat Radu Savopol, președintele HORA, Radu Dumitrescu, membru al Boardului HORA, analistul economic Iancu Guda, Ștefan Toderiță, Head of Sales în cadrul Mastercard România, și Silviu Ciocianu, Strategy & Partners Director, Edenred România. Discuția a fost moderată de Radu Tănase, director executiv al organizației HORA.

„Creșterea cifrei de afaceri nu înseamnă automat că industria este mai sănătoasă. Datele arată că operatorii HoReCa au încasări mai mari, dar rămân cu un profit mai mic, într-o perioadă în care costurile și presiunea asupra companiilor continuă să crească. Industria ospitalității are nevoie de predictibilitate, de măsuri adaptate realității economice și de un dialog constant cu autoritățile, pentru a-și putea continua dezvoltarea și proteja investițiile și locurile de muncă”, a declarat Radu Savopol, președintele HORA.

Analiza economico-financiară care stă la baza Barometrului Ospitalității a fost realizată de Iancu Guda, care a centralizat și interpretat datele din situațiile financiare publice ale companiilor din HoReCa, completate cu informațiile Băncii Naționale a României privind cheltuielile pentru turism.

Venituri mai mari, dar profitabilitate în scădere

Deși cifra de afaceri a industriei a continuat să crească, profitul net al companiilor s-a redus de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025. Ca pondere în venituri, rezultatul net a coborât de la 8% la numai 6%, cel mai redus nivel de după pandemie.

Restaurantele și hotelurile au înregistrat o profitabilitate de aproximativ 6%, în timp ce în cazul barurilor aceasta a coborât la numai 4%.

În același timp, numărul angajaților din industrie a crescut de la aproximativ 185.000 în 2024 la aproape 195.000 în 2025. Dintre aceștia, aproximativ 123.000 lucrează în restaurante și baruri, care concentrează aproape două treimi din totalul locurilor de muncă din sector.

„Creșterea cifrei de afaceri pentru întreg sectorul HoReCa ușor peste media națională și dinamica inflației, cuplată cu diminuarea la minimul istoric a profitabilității, ne arată că provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere. Eficiența operațională, extinderea serviciilor, inovarea produselor, segmentarea clienților și adresabilitatea serviciilor, raportul calitate/preț, structura de finanțare, gestiunea costurilor în creștere și capacitatea de transfer parțial către prețul final din cauza puterii limitate de cumpărare a consumatorilor sunt factori importanți care generează presiuni suplimentare asupra lichidității și profitabilității companiilor”, a declarat Iancu Guda.

Restaurantele și barurile au generat împreună în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 32 de miliarde de lei, cu 7% mai mare decât în anul anterior, o evoluție apropiată de rata medie a inflației.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de activitățile de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor, cu un avans de 184%, echivalent cu 2,27 miliarde de lei, și de agențiile de turism, ale căror venituri au crescut cu 47%, respectiv cu aproximativ 1,05 miliarde de lei.

Deficitul turistic s-a accentuat

Datele analizate indică și o creștere a dezechilibrului dintre sumele cheltuite de români în străinătate și cheltuielile realizate de turiștii străini în România.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României incluse în analiză, în 2025, românii au cheltuit pentru turism în străinătate aproximativ 9,5 miliarde de euro, cu 617 milioane de euro mai mult decât în 2024. În același timp, cheltuielile turiștilor străini în România au scăzut de la aproximativ 5,2 miliarde de euro la 5 miliarde de euro.

Industria aduce 12,2 miliarde de lei la bugetul public

În 2025, activitatea companiilor din HoReCa a generat taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Raportată la cifra de afaceri totală a industriei, de 58,44 miliarde de lei, această sumă înseamnă că, pentru fiecare 100 de lei încasați în HoReCa, sunt generate aproximativ 21 de lei pentru bugetul public.

Cea mai mare parte a contribuției provine din taxele aferente salariilor, estimate la 5,68 miliarde de lei, și din TVA, de aproximativ 4,94 miliarde de lei. La acestea se adaugă 993 de milioane de lei din impozitarea profitului și aproximativ 584 de milioane de lei din impozitarea bacșișului.

Chiar dacă industria beneficiază de o cotă de TVA de 11%, contribuția sa la buget, raportată la cifra de afaceri, este similară mediei înregistrate de companiile din întreaga economie.

Contribuția este însă concentrată în câteva zone ale țării: primele cinci județe din clasament generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece, circa 70%.

Produsele locale amplifică efectul economic al restaurantelor

În cadrul conferinței a fost prezentată și analiza realizată prin proiectul „Țara Lui Mai Bine”, dezvoltat în parteneriat de HORA și Edenred România pentru susținerea conexiunii dintre producătorii locali și restaurante.

Potrivit calculelor prezentate, pentru o consumație de 111 lei, corespunzătoare unei valori de 100 de lei fără TVA, impactul fiscal direct și indirect poate ajunge la aproximativ 34,3 lei, în scenariul în care materiile prime folosite de restaurant provin integral de la producători locali.

Calculul include TVA-ul net plătit de restaurant, taxele și contribuțiile aferente angajaților, efectul fiscal generat de consumul acestora, activitatea producătorilor locali și a celorlalți furnizori, precum și impozitarea profitului și a dividendelor.

„Românii alocă aproximativ 35% din bugetul lunar pentru hrană, iar masa de prânz reprezintă un moment important al zilei. Astfel, în 2025, observăm o tendință crescută a interesului angajaților către mesele preparate din produse locale, precum și o creștere de 20% față de anul precedent a plăților cu cardul de masă în restaurante.

Țara lui Mai Bine este prima campanie națională care conectează direct producătorii locali cu restaurantele din întreaga țară şi îşi propune să transforme modul în care cu toții privim alimentația zilnică, încurajând alegerile mai sănătoase, consumul sustenabil și economia locală”, a declarat Silviu Ciocianu, Strategy & Partners Director, Edenred România.

Noile obiceiuri de consum schimbă experiența de plată în HoReCa

Un alt subiect analizat în cadrul conferinței a fost evoluția comportamentului de consum și rolul tot mai important al plăților digitale în industria ospitalității.

Într-o industrie HoReCa tot mai competitivă, experiența oferită clientului devine un criteriu important de diferențiere. Potrivit datelor INS, în iunie 2026 prețurile din restaurante, cafenele și cantine erau cu peste 11% mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior, iar estimările industriei indică o scădere de aproximativ 15% a traficului de clienți la nivel național.

Din comportamentul posesorilor de carduri Mastercard observăm că aceștia au ales să renunțe la cumpărături „big ticket” (vacanțe mai scumpe, electronice, electrocasnice), shift-ul făcându-se către cumpărături „small/medium ticket” (ieșit la masă în oraș), fiind mai atenți la cheltuieli. Însă există un aspect interesant: chiar și atunci când sunt mai atenți la cheltuieli, oamenii nu își reduc așteptările privind experiența.

De aceea, experiența nu trebuie să se oprească la calitatea produselor sau a serviciilor, ci include fiecare moment al interacțiunii, până la achitarea notei. Soluții precum Tap on Phone pot transforma un telefon compatibil într-un dispozitiv de acceptare a plăților contactless și le pot oferi operatorilor mai multă flexibilitate în locație, la masă sau în cadrul afacerilor mobile și sezoniere. Pentru afacerile mici și mijlocii, astfel de soluții pot însemna mai puțin numerar de gestionat, o evidență mai clară a încasărilor și procese mai simple.

„Obiceiurile de consum s-au schimbat mult în ultimii ani, iar industria HoReCa resimte direct această evoluție. Clienții se așteaptă să poată rezerva, comanda și plăti simplu, fără pași inutili. Pentru ei, plata nu este separată de restul experienței din restaurant. Poți avea mâncare foarte bună și servicii impecabile, dar, dacă nota vine greu sau plata este complicată, impresia finală poate avea de suferit. Cele mai bune experiențe de plată sunt cele pe care aproape că nu le observi, pentru că totul funcționează rapid, intuitiv și sigur”, a declarat Ștefan Toderiță, Head of Sales, Mastercard România.

Prin Barometrul Ospitalității, HORA își propune să ofere industriei, autorităților și publicului o imagine exactă, fundamentată pe date, asupra stării actuale și perspectivelor sectorului HoReCa. Raportul urmărește indicatorii comerciali, profitabilitatea, ocuparea forței de muncă, impactul fiscal și principalele schimbări care influențează funcționarea și evoluția industriei ospitalității din România.

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.