Turismul începe 2026 pe minus: mai puține sosiri, mai puține înnoptări și grad de ocupare de doar 20,8%

13 mai Turismul începe 2026 pe minus: mai puține sosiri, mai puține înnoptări și grad de ocupare de doar 20,8%

Turismul intern a intrat în 2026 cu o contracție vizibilă. În primul trimestru, structurile de cazare din România au înregistrat scăderi atât la numărul de sosiri, cât și la numărul de înnoptări, în timp ce gradul de utilizare a locurilor de cazare a rămas la un nivel redus. Datele arată o presiune mai mare pe cererea internă, dar și o ușoară reziliență pe segmentul turiștilor străini.

Structurile de primire turistică din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026 un total de 2,352 milioane de sosiri, în scădere cu 5,8% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Declinul este confirmat și de evoluția înnoptărilor. În primul trimestru al anului, numărul total al înnoptărilor a fost de 4,452 milioane, cu 6,7% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Pentru industria ospitalității, aceste cifre indică nu doar o reducere a volumului de turiști, ci și o presiune suplimentară asupra veniturilor, într-un moment în care costurile operaționale rămân ridicate, iar predictibilitatea cererii este tot mai importantă pentru hoteluri, pensiuni, restaurante și servicii conexe.

Cererea internă rămâne dominantă, dar este în scădere

Turiștii români au continuat să reprezinte baza principală a turismului local. În primul trimestru din 2026, sosirile turiștilor români au reprezentat 80,5% din total, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 19,5%.

La nivelul înnoptărilor, ponderea turiștilor români a fost de 77,6%, iar cea a turiștilor străini de 22,4%. Această distribuție confirmă dependența ridicată a sectorului de cererea internă, dar arată și faptul că incoming-ul are o contribuție ceva mai mare la volumul de nopți de cazare decât la numărul de sosiri.

Durata medie a șederii a rămas redusă: 1,8 zile în cazul turiștilor români și 2,2 zile în cazul turiștilor străini. Pentru operatori, această durată scurtă pune presiune pe eficiența comercială: fiecare rezervare trebuie valorificată mai bine prin servicii suplimentare, pachete integrate, experiențe locale și colaborări între cazare, restaurante, agrement și evenimente.

Gradul de ocupare: doar 20,8% în primul trimestru

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 20,8% în primul trimestru din 2026, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025.

Este unul dintre indicatorii care ar trebui priviți cu atenție de industrie. Un grad de ocupare de aproximativ o cincime din capacitate arată că problema nu este doar de volum, ci și de eficiență economică. Pentru multe unități de cazare, în special cele dependente de sezonalitate sau de weekenduri, un nivel redus de utilizare poate afecta marjele, cash-flow-ul și capacitatea de investiție.

În luna martie 2026, evoluția a fost chiar mai slabă decât media trimestrială. Sosirile au ajuns la 779.100 de persoane, în scădere cu 6,3% față de martie 2025, iar înnoptările au totalizat 1,438 milioane, cu 8,6% mai puțin. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 19,4%, în scădere cu 3,1 puncte procentuale față de aceeași lună a anului trecut.

București, Brașov și Prahova conduc clasamentul

Pe județe, cele mai multe sosiri în structurile de cazare au fost înregistrate în Municipiul București, cu 413.400 de persoane, urmat de Brașov, cu 307.200 de persoane, și Prahova, cu 130.800 de persoane.

Aceleași zone conduc și la capitolul înnoptări: București – 853.600, Brașov – 598.400 și Prahova – 261.100.

Datele confirmă rolul Bucureștiului ca pol de business travel, evenimente și city-break, în timp ce Brașov și Prahova rămân destinații importante pentru turismul montan și de weekend. Pentru operatorii HoReCa, această concentrare geografică arată că destinațiile cu infrastructură, accesibilitate și ofertă diversificată au în continuare o capacitate mai bună de atragere a cererii, chiar și într-un trimestru slab.

Turiștii străini vin mai ales din Italia, Germania și Regatul Unit

În primele trei luni ale anului, cei mai mulți turiști străini cazați în România au provenit din Italia – 51.600 de persoane, Germania – 38.500 de persoane și Regatul Unit – 33.800 de persoane.

Chiar dacă ponderea turiștilor străini rămâne sub 20% din totalul sosirilor, acest segment este important pentru echilibrarea sezonalității și pentru creșterea valorii medii a consumului. Incoming-ul poate susține nu doar unitățile de cazare, ci și restaurantele, serviciile de transport, ghizii, experiențele locale, evenimentele și produsele gastronomice regionale.

Pentru România, provocarea rămâne transformarea interesului punctual în fluxuri turistice mai consistente, prin promovare coerentă, conectivitate mai bună și produse turistice mai clar poziționate.

Foto: Zoltan Rakottyai / Unsplash