HORA A INTREBAT. CANDIDATII LA PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI AU RASPUNS.

HORA a lansat public o serie de întrebări principalilor candidați la Primăria Generală a Capitalei, cu privire la viziunea acestora pentru planul de dezvoltare a industriei Horeca în București. Le mulțumim pentru disponibilitatea de a răspunde și pentru promptitudine!

Care vor fi măsurile pe care le veți lua pentru eficientizarea, înlesnirea și uniformizarea la nivel de sectoare a procedurii de acordare de autorizații/avize de funcționare?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – Colaborarea între Primăria Generală și Primăriile de sector este esențială pentru binele bucureștenilor.
    Eu voi face echipă cu primarii de sector și sunt convinsă că împreună vom găsi cele mai bune soluții, soluții care să răspundă și prevederilor legale, dar care să fie și CORECTE, ECHITABILE și PREDICTIBILE, fără a genera birocrație inutilă.
    Vom crea grupuri de lucru comune cu toate sectoarele.
    Evident că vom lucra cu specialiști, atât ai primăriei – juridic, economic, dar vom apela și la specialiști în domeniu, chiar cu cei pe care organismele asociative ale operatorilor din domeniu ni-i vor propune, astfel încât să obținem o reglementare care să nu genereze blocaje, să fie transparentă.
  • Nicușor Dan – Pentru a evalua situația modului de funcționare și autorizare a operatorilor economici pe raza Municipiului București am demarat încă din 2021 o analiză în vederea formulării unui regulament unitar pe întregul teritoriu al Municipiului. În primul rând, este important să facem distincția între autorizația de funcționare și avizul de amplasament al terasei. Autorizațiile de funcționare sunt eliberate de sectoare (conform prevederilor art. 6 alin.(2) din OUG 99, iar avizul de amplasare a terasei este eliberat în funcție de competențele de autorizare de sectoare, respectiv de PMB (pentru monumente și zonele protejate), în baza autorizației de funcționare.
    În urma acestei analize, avem o propunere de regulament, însă fără modificarea cadrului legislativ, acesta ar putea fi un ghid privind autorizarea și un regulament pentru avizare. În prezent lucrăm la identificarea unei formule care să permită simplificarea și uniformizarea modului de interacțiune cu administrația a operatorilor economici, urmând a iniția discuții cu primăriile de sector pentru avea mai degrabă un proiect comun, asigurând astfel și implementarea sa unitară. Acest lucru va fi facilitatde modernizarea Băncii de Date Urbane, unde dorim implementarea unei interfețecomune de lucru, ce va înlesni comunicarea aparatului administrativ din cadrul Primăriei Municipiului București cu cele de la nivelul sectoarelor, sperând ca acest portal să fie un stimulent în promovarea cooperării inter-administrative, ducând la un proces mai simplu de autorizare/avizare.
    Între timp am încercat să facilităm procesul ce ține din PMB prin implementarea unei proceduri simplificate de avizare pentru terasele ce au obținut aviz anterior și nu au modificat configurația. Începând cu 2023, pentru acestea avizarea s-a făcut în baza avizului anterior și a autorizației de funcționare pentru anul în curs. În plus, am dori o diferențiere a teraselor de pe domeniul public și cele de pe domeniul privat, în sensul în care terasele care sunt autorizate pe proprietatea proprie prin autorizația de construire a imobilului să nu mai aibă nevoie de obținerea acestui aviz. Pentru acest caz recomandăm și sectoarelor eliberarea unei autorizații de funcționare unice pentru interior și terasă.
  • Sebastian Burduja – În „Planul pentru București” propun un set de măsuri pentru debirocratizare, descentralizare și digitalizare, care sunt esențiale pentru eficientizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor și avizelor de funcționare. Aceste măsuri includ:
    • Digitalizarea serviciilor publice: Implementarea unui sistem digital pentru reînnoirea autorizațiilor și avizelor de funcționare, bazat pe o cerere simplificată, plata taxei și o declarație pe proprie răspundere că nu există modificări la punctul de lucru.
    • Crearea unui „one stop shop”: Acest birou unic va oferi informare și sprijin necesar obținerii autorizațiilor și avizelor, cu mecanisme de transparentizare și verificare pentru a asigura un proces uniform și eficient la nivel de sectoare.
    • Portal unde toate informațiile legate de reglementările și autorizațiile necesare pentru sectorul HoReCa vor fi ușor accesibile. Acest portal va include ghiduri detaliate și actualizări periodice pentru a ne asigura că toți actorii din industrie sunt bine informați. Este esențial să avem un sistem deschis și accesibil, care să faciliteze activitatea voastră de zi cu zi.
    • Interoperabilitatea bazelor de date: Toate instituțiile publice din București vor avea baze de date interconectate, facilitând accesul rapid și sigur la informațiile necesare pentru emiterea autorizațiilor și avizelor.
    • Digitalizarea completă a procesului de obținere a autorizațiilor pentru organizarea de evenimente, reducând astfel timpul și costurile asociate. Platforma digitală va oferi un proces intuitiv și eficient pentru organizatorii de evenimente. Este esențial să avem un sistem rapid și eficient care să sprijine organizarea de evenimente de calitate.

Există un plan de digitalizare și interconectare a datelor cu toate autoritățile implicate?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea –  Un astfel de plan, de digitalizare și interconectare a bazelor de datelor, nu a existat la nivelul Primăriei Capitalei.
    Nivelul de digitalizare al administrației locale este foarte scăzut, chiar și astăzi, deși pandemia a avut un singur efect pozitiv, acela ca a forțat toate instituțiile să în online, să se digitalizeze.
    Consider că Primăriei Capitalei a făcut față cu brio provocărilor digitalizării în pandemie, nu au existat blocaje în funcționare odată ce am stabilit un mod de lucru.
    Vă reamintesc că Proedusul a lansat în pandemie prima platformă online pentru elevi, care a funcționat în acele condiții de izolare, că Opera Comică și alte teatre au transmis spectacole live, că s-au depus cereri, documente, inclusiv de urbanism, că s-au emis avize, documentații.
    Nu am fost blocați, și dacă am reușit atunci, în acele condiții, să învățăm să funcționăm online, cu siguranță o mai putem face.
    Iar între timp digitalizarea serviciilor publice a devenit o cerință pentru administrația publică, mai ales că sunt primării care au reușit să implementeze cu succes astfel de proiecte. Mă refer la primăriile din sectoarele 3 și 4, ca să dau doar cele 2 exemple din București.
    Totuși, Primăria Capitalei este un colos, cu 47 de instituții, cu servicii publice specifice, de aceea digitalizarea serviciilor va fi un proiect major, un proiect de mandat, dar este un proiect pe care trebuie să îl începem și să îl finalizăm foarte repede. Iar una dintre acțiuni din acest proiect va fi reprezentantă clar de interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice care țin de Capitală, și apoi cu bazele de date organizate la nivel național.
    Totul pentru a facilita accesul publicului, indiferent că vorbim de cetățeni sau mediul privat, la servicii, pentru a reduce birocrația și pentru transparență. Acceptăm cu bucurie sprijinul oferit, vom folosi și experiența colegilor primari de la sectoarele 3 și 4 în ceea ce privește plățile online sau orice alte activități care au fost digitalizate, vom apela și la autoritățile centrale, la Guvern, la Ministerul Digitalizării, la oricine ne poate ajuta.
  • Nicușor Dan –  Așa cum menționam deja la punctul anterior, în prezent PMB are în lucru actualizarea Băncii de date Urbane prin intermediul mai multor proiecte, scopul fiind acela de a crea o platformă prin care cetățenii vor putea accesa atât informații ce țin de PMB cât și informații ce țin de sectoare, în domenii unde avem competențe comune, așa cum este si cazul de față. Prioritatea este de a avea un portal care să poată fi folosit de funcționarii publici pentru a putea accesa toate informațiile legate de o anumită locație (autorizații, avize, branșamente etc) facilitând astfel procesul de avizare/autorizare.
    În acest moment PMB procesează solicitări primite online și se lucrează la îmbunătățirea acestui serviciu prin implementarea unor formulare specifice. Posibilitatea de a unifica acest proces printr-o platformă unică depinde în mare măsură de modul de cooperare cu fiecare primărie de sector.
  • Sebastian Burduja – Da, „Planul pentru București” include un plan amplu de digitalizare asigurarea interconectării bazelor de date la nivelul tuturor instituțiilor publice din București pentru a facilita accesul rapid și coordonat la informații esențiale.

Există un plan definitivat de norme aplicabile pentru terase, care să permită funcționarea eficientă și echitabilă a acestora, atât pe proprietate publică cât și privată?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – Vom analiza și vom căuta soluții pentru rezolvarea acestor probleme, pe care le semnalați.
    Acestea provin dintr-o legislație aflată în vigoare, iar unul dintre obiectivele mandatului meu viitor va fi să intervenim asupra acestor reglementări în interesul cetățenilor, al mediului de afaceri, dar și al Primăriei Capitalei.
    Vom căuta soluțiile juridice pentru respectarea termenelor de emitere a documentațiilor și de reducerea acestui timp, vom propune modificările legislative necesare.
    Știu cât de mult înseamnă pentru București, din toate punctele de vedere, dezvoltarea unor zone atractive de petrecere a timpului liber, Centrul vechi, Bulevardul Decebal, Calea Victoriei, cu terasele lor, sunt magneții care atrag turiștii, iar din acest lucru câștigăm cu toții.
    Sunt orașe care sunt afectate de numărul mare de turiști și impun taxe, de exemplu Veneția care a impus aceea taxă chiar și pentru vizitele de o zi, în primul rând pentru a proteja patrimoniul UNESCO, dar sunt taxe de turism și la Amsterdam și la Paris.
    Îmi doresc ca Bucureștiul să devină o astfel de capitală, care să trebuiască să se protejeze de numărul mare de turiști.
  • Nicușor Dan – În primul rând trebuie să facem distincția între elementele ce se pot amplasa în baza avizului de amplasament și cele ce au nevoie de autorizare. Așa cum menționam anterior, terasele care sunt cuprinse în autorizații de construire nu ar trebui să aibă nevoie și de avize. Avem în plan actualizarea regulamentului urmând a clarifica și acest aspect.
    În lipsa unei autorizații de construire, terasele pe proprietate privată se pot amenaja în baza unui aviz atâta timp cât nu sunt amenajate pe spații cu altă funcțiune în autorizația de construire a imobilului (locuri de parcare, accese auto, etc) și nu conțin elemente constructive care, conform legii 50/1991, au nevoie de autorizare (pergole, platforme, închideri perimetrale etc).
    Similar și pe domeniul public, nu se pot aviza decât elemente prevăzute de regulament și care conform legii 50/1991 nu au nevoie de autorizație. Pentru clarificare acestui aspect am avut o discuție cu reprezentanți ai operatorilor economici din Centrul Istoric în care am discutat aceste limitări și opțiunile acestora.
  • Sebastian Burduja – Măsurile propuse în „Planul pentru București”, pentru debirocratizare și digitalizare vor contribui și la facilitarea și uniformizarea procedurilor de avizare pentru terase. Implementarea unui „one stop shop” și digitalizarea proceselor administrative vor sprijini emiterea rapidă și eficientă a autorizațiilor.
    De asemenea, îmi propun să avem reglementări clare și echitabile pentru toate unitățile HoReCa, indiferent de dimensiunea sau tipul lor.
    Aceste reglementări vor fi elaborate în consultare cu reprezentanții industriei, pentru a ne asigura că reflectă realitățile și nevoile sectorului.
    Este crucial să avem reguli clare, care să asigure o concurență loială și să faciliteze dezvoltarea armonioasă a tuturor afacerilor.

     

     

Având în vedere faptul ca CENTRUL ISTORIC a fost neglijat în ultima perioadă în favoarea altor proiecte, există preocupari ale Dvs. pentru o abordare integrată în vederea menținerii atractivității și funcționalității acestuia?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – Centrul Istoric al Bucureștiului a fost una dintre preocupările mele constante în mandatul trecut.
    În Centrul istoric nu e nevoie doar de curățenie și înlocuirea pietrei cubice. Ci și de protejarea celor care ajung acolo. Oamenii trebuie să se simtă în siguranță.
    Vă reamintesc că eu am propus înființarea unei structuri dedicate a Poliției Locale, Poliția Centrului Vechi, o unitate cu sediul chiar acolo, astfel încât să se poate interveni rapid în orice situatie. Am cerut Poliției Locale să colaboreze permanent cu Poliția Română, au fost acțiuni comune care au avut rezultate foarte bune. Datele publicate de Poliția Română în acest an indică însă o creștere a criminalității în București față de 2020, o creștere de peste 20% a faptelor violente.
    Tot în Centrul Istoric am început lucrări de consolidare pentru anumite clădiri, atât pentru consolidarea acestora dar și pentru a crește atractivitatea zonei. Consolidarea și reabilitarea imobilului monument istoric din strada Franceza, nr. 30 este un exemplu, clădirea este terminată în mandatul meu, ca și cele situate pe străzile Blănari nr: 6,8,10 și Spătarului 36.
    Eu am propus unul dintre cele mai ambițoase programe de consolidare, Bucureștiul Trainic, care ii sprijinea pe proprietari să își refacă locuințele, cheltuielile erau suportate de Primăria Capitalei într-o proproție mare sau chiar total pentru familiile nevoiașe. Mai mult, asiguram servicii complete de mutare, relocare, chiar și le ofeream oamenilor posibilitatea să stea în locuințele de necesitate ale PMB.
    Mai mult, în perioda aceea, încurajați de succesul nostru, mulți investitori au început acțiuni de reabilitare și consolidare a imobilelor pe care le aveau, ceea ce m-a bucurat.Toate acestea au fost abandonate însă în mandatul actualului primar și consider că este foarte grav, nu doar pentru că nu a reabilitat nimic, dar pentru că a distrus credibilitatea acestui program, în care oamenii au crezut foarte mult.
    A fost apoi programul de reabilitare a fațadelor, care putea fi continuat, dar din păcate a fost abandonat. Este clar deci că voi acorda Centrului Istoric o atenție deosebită, integrata, care să acopere toate aspectele pe care le-ati sesizat, vom relua aceste programe, aceste direcții de acțiune. Problema oamenilor fără adăpost, total abandonați de actualul primar, pe care îi găseși nu doar în Centrul Istoric ci și la Piața Unirii, pe Bulevardul Magheru, va fi de asemenea, o prioritate.
  • Nicușor Dan – În primul rând urmărim să eficientizăm activitatea Poliției Locale a Municipiului București –Serviciul Direcția Centrul Istoric pentru a asigura un mediu sigur dar și echitate între operatorii ce își desfășoară activitatea în această zonă.
    De asemenea, prin intermediul Direcției Servicii Publice au fost testate mai multe proiecte pilot de gestiune a deșeurilor, iar operatorul de salubritate care deservește zona (direcție subordonată Primăriei Sectorului 3) și-a adaptat programul de curățenie, spălat și măturat la feedback-ul primit. Mai mult decât atât, în contextul revizuirii Strategiei de management al deșeurilor în municipiul București, și Regulamentul privind curățenia în Centrul Vechi va fi modificat în decursul acestui an, în sensul introducerii/ actualizării măsurilor ce pot contribui la o mai bună stare de salubrizare și prin urmare creștere a atractivității zonei. În mod evident, pentru ca aceste măsuri să fie susținute și implementate corespunzător, este obligatorie susținerea operatorilor economici din zonă, iar în acest sens vor fi organizate dezbateri publice și un dialog constant, pentru identificarea programelor care pot răspunde nevoii majorității.
    Totuși, în ceea ce priveste proiectul Străzi Deschise merită menționat și faptul că acest eveniment atrage timp de șase luni, în fiecare dintre week-end-urile în care are loc, sute de mii de bucureșteni și turiști pe Calea Victoriei, iar Primăria Municipiului București, prin programarea de activări și evenimente în zona cuprinsă între Bulevardul Regina Elisabeta și Piața Națiunilor Unite, a dorit să se asigure că fluxul de vizitatori este atras să poposească și în zona din care Centrul Vechi poate fi accesat cu ușurință și este cel mai la îndemână să fie făcut, după ce atelierele, concertele sau spectacolele se încheie.
    Mai mult decât atât, expoziția Universul lui DALI de la Centrul ARCUB situat în Centrul Vechi, deschisă în decembrie 2023 și care era programată să dureze până în luna mai, datorită succesului avut și fluxului mare de vizitatori, va rămâne deschisă până în luna Septembrie.
    În ceea ce privește creșterea atractivității, pe lângă măsurile de mai sus, noul regulament va conține o direcție clară privind materialele și culorile ce se pot utiliza. Acestea vor fi bineînțeles discutate cu cei ce își desfășoară deja activitatea în această zonă pentru a găsi modul în care putem propune un regulament care să fie susținut de operatori și nu o corvoadă în plus.
  • Sebastian Burduja – „Planul pentru București” recunoaște importanța dezvoltării coerente a orașului și propune măsuri pentru revitalizarea Centrului Istoric, inclusiv: 
    • Finalizarea noului Plan Urbanistic General (PUG): Acesta va sprijini investitorii serioși și va elimina abuzurile, contribuind la dezvoltarea urbană coerentă și la revitalizarea zonelor centrale.
    • Modernizarea infrastructurii: Soluții pentru îmbunătățirea infrastructurii, cum ar fi reabilitarea străzilor și clădirilor, sunt esențiale pentru menținerea atractivității și funcționalității Centrului Istoric. Unul dintre primele proiecte pe care le voi demara în calitate de primar al Capitalei va fi curățarea fațadelor clădirilor din Centrul Capitalei.
    • Program de curățenie și siguranță: Implementarea unui program de curățenie și măsuri pentru combaterea criminalității vor contribui la îmbunătățirea mediului urban în Centrul Istoric.
    • Pe termen mediu, îmi propun reabilitatea clădirilor din Centrul Istoric, pentru a le reintroduce în circuitul turistic, dar și pentru a face un București mai sigur eliminând focarele de infecție și criminalitate care și-au găsit loc în aceste clădiri. Un punct important va fi reabilitatea pavajului intrat într-o stare de evidentă degradare.
      

       

Industria ospitalității acționează în prezent într-un mediu concurențial incorect și se confruntă cu soluții diverse, incoerente, inconsecvente, date de diferitele administrații de-a lungul timpului. Cum veți asigura competiția corectă între aceștia pe termen lung?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – În primul rând, realizarea acestor deziderate nu poate fi făcută doar de Primarul General. Vorbim de un efort comun și de dorința de a colabora, toate autoritățile implicate, Primăria Capitalei și primăriile de sector, autorități centrale – Poliție, Protecția Consumatorilor, ISU, ISC, ANSVSA, etc. Toate aceste instituții au reglementări care impactează această industrie, unele reglementări mai bune, altele mai puțin bune.
    Trebuie să stabilim însă o normă așa cum am spus corectă, echitabilă, eficientă și pentru operatorii din turism și industria ospitalității, care să respecte și cadrul legal, dar care să contribuie și la bunăstare Capitalei, precum și un plan de implementare, iar acel moment T0 trebuie să fie respectat de toate părțile implicate, la nivelul Bucureștiului.
    Vor exista, ca și acum, sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale, și vă asigur că le vom aplica indiferent de zonă sau tip de activitate.
    În ceea ce privește asigurarea unei competiții corecte, acest lucru nu intră în atribuțiile Primarului General, dar vă garantez că voi asigura acele măsuri pentru a genera compeția corectă, prin transparență și profesionalism.
  • Nicușor Dan – În primul rând prin deschidere către discuții cu acestea. În urma discuțiilor de anul trecut deja am constatat creșterea numărului demersurilor pentru a intra în legalitate cu elementele care nu au fost autorizate.
    Aceste discuții vor fi concretizate într-un regulament mai clar, după adoptarea căruia (probabil în cursul acestui an) va trebui să avem toleranță zero cu cei ce fac practică concurență neloială, prin nerespectarea noilor reglementări.
  • Sebastian Burduja – Mizez pe stabilirea unor reguli clare și coerente pentru toate afacerile din sectorul Horeca, astfel încât să existe un punct de referință de la care să se aplice noile norme. Aceasta va include implementarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG), care va stabili un cadru clar și transparent pentru toți operatorii.
    Apreciez importanța colaborării cu sectorul privat și implicarea activă a acestuia în procesele de dezvoltare și implementare a noilor norme. Vom organiza consultări pentru colecta feedback și pentru a asigura că noile reguli răspund nevoilor reale ale industriei.

Cum vedeți funcționarea organizației de promovare a Bucureștiului – BTB – dar și alocarea de fonduri către organizație, respectiv infrastructura necesară turiștilor (locuri de parcare pentru autocare, puncte de informare, propuneri de tururi, programe tematice cu obiective turistice)?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – Am discutat în decembrie 2019 cu reprezentanții mediului asociativ din turism despre înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) pentru București, pentru că doar o abordare integrată și în parteneriat cu administrația publică și sectorul privat, reprezintă calea de urmat. La momentul respectiv nu existau totuși nici normele legale necesare, abia în 2022 s-a aprobat legislația primară și secundară în domeniu. Și, din nefericire, anul 2020, cel în care urma să demarăm acest parteneriat, a adus pandemia. Vreau să mulțumesc încă o data pentru sprijinul industriei hoteliere din acea perioadă, când am reușit să folosim spațiile de cazare pentru doctorii care îngrijeau bolnavii sau pentru românii întorși acasă din străinătate. Acela a fost un exemplu de cum poate funcționa un parteneriat cu adevărat, fie la bine, fie la greu.
    Ca să răspund la întrebarea dvs, sunt obligatorii și susțin existența și funcționarea, prin alocarea de fonduri din bugetul Capitalei, a unei organizații pentru promovarea turismului în București, cum este BTB, și să pornim ca bază de la BTB pentru a realiza acea organizație de management al destinației pentru București. Și toate acele acțiuni menționate de dvs. au fost discutate în mandatul trecut, unele dintre ele au fost și realizate. Am realizat diverse activări și programe de promovare pentru obiectivele turistice și culturale, și reamintesc: Programul Centenarul Marii Uniri, Expozitia Banksy din Arcul de Triumf – care a adus cel mai mare numar de turiști în Arc ), Programul Destination Bucharest. Am reabilitat și modernizat singurul, și îmi pare rău că este doar unul și astăzi, punct de informare turistică, cel din Pasajul Universității, am alocat un spațiu pentru a se constitui Casa Turismului. La cererea operatorilor din turism, doream să lansăm un card turistic, care să cuprindă integrat transport în comun și acces la obiective de interes turistic și cultural, etc.
    Mi-am dorit în mandatul trecut să construim un brand turistic pentru București, avem nevoie de marketing de destinație, de decizii inteligente care să facă din acest oraș o destinație atractivă inclusiv pentru marile evenimente. Bucureștiul are nevoie de un site oficial și de o aplicație care să reunească evenimentele orașului, de platforme de comunicare, de promovare, de evenimente și turnee, sportive sau muzicale. Și ne-am ocupat de toate în mandatul trecut.
    Să știți că deși Euro 2020 s-a desfășurat în 2021 din cauza pandemiei, toată munca, pregătirea orașului a început cu ani buni înainte și a fost făcută în mandatul meu. Reprezentanții UEFA cu care am colaborat și care ne-au sprijinit în organizare sunt martori. Spectacolele fântânilor arteziene de pe Dâmbovița au adus un record mondial Bucureștiului, Târgul de Crăciun și iluminatul festiv, atât de criticate ambele au adus milioane de vizitatori pentru a reaminti doar câteva dintre proiectele realizate în mandatul meu. Cred că destinaţia taxei hoteliere trebuie să fie strict promovarea şi susținerea turismului în Bucureşti, inclusiv promovarea pe pieţele internaţionale, aşa cum procedează marile metropole. 
    
  • Nicușor Dan – Prin aplicarea dispozițiilor Ordonanței nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, reafirmăm sprijinul oricărui demers ce implică atribuțiile funcției sale publice pentru creare Organizației de Managementul Destinației București (OMD București) și transferarea în proporție de 100%către OMD București a sumelor colectate din taxa specială pentru promovarea turistică a localităţii potrivit prevederilor Codului fiscal.
    
  • Sebastian Burduja – În Planul pentru București propun o serie de măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și pentru promovarea orașului, inclusiv: 
    
    • Investiții în infrastructura turistică: Aceste investiții vor îmbunătăți serviciile oferite și vor atrage un număr mai mare de vizitatori. Un București modern și atractiv este un București prosper.
    • Investiții în infrastructura turistică: Aceste investiții vor îmbunătăți serviciile oferite și vor atrage un număr mai mare de vizitatori. Un București modern și atractiv este un București prosper.
    • Implementarea sistemelor de parcare inteligente: Acestea vor facilita accesul și mobilitatea turiștilor.
    • Crearea de puncte de informare turistică: Acestea vor fi amplasate strategic pentru a oferi informații utile și asistență turiștilor.
    • Dezvoltarea unor parteneriate public-privat: Aceste parteneriate vor contribui la dezvoltarea spațiilor urbane atractive și la organizarea de programe tematice și tururi pentru turiști.
    • Promovarea: Campanii de marketing targetate pentru a promova Bucureștiul ca destinație turistică de top. Campaniile vor include promovarea atracțiilor turistice, a evenimentelor culturale și a ofertelor speciale pentru turiști. Avem nevoie să creștem numărul de turiști în București, iar campaniile de marketing bine structurate sunt esențiale pentru acest obiectiv.

Întâlnirile cu antreprenorii și liderii din ospitalitate au loc în general înainte de alegerile locale și/sau în alte momentele de criză. Cum vedeți solicitarea HORA de constituire a unui grup de lucru pentru a găsi cele mai bune soluții pentru temele adresate?

• • Gabriela Vrânceanu-Firea – Susțin în totalitate, că doar împreună, așa cum am spus, în cadrul unui grup de lucru și cu un calendar ferm, un road map, cu experți și specialiști invitați, putem găsi cele mai bune decizii pentru București. Salut această propunere dar trebui să spun că nu este nouă.
    Acest grup de lucru cu operatorii, asociații, patronate din turism a existat si pe mandatul meu anterior. Au existat întâlniri frecvente, la nivelul structurii desemnate să se ocupe de acest domeniu, respectiv Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, cu reprezentanții din domeniu. Si eu personal, în calitate de primar, am avut întâlniri cu reprezentanți ai HORA, HORECA, FIHR, etc.
    Și dialogul deschis cu aceștia a creat un cadru constructiv pentru promovarea turistică a Bucureștiului.
  • Nicușor Dan – Salutăm această propunere.
    Întâlnirile anterioare au fost foarte utile iar în următoarea perioadă se vor vedea efectele acelor discuții.
    Dat fiind progresul în creionarea măsurilor, va urma o perioadă de discuții mai frecvente pentru implementarea elementelor prezentate mai sus.
    
  • Sebastian Burduja – Sunt adeptul unei colaborări strânse cu sectorul privat și îmi doresc implicarea acestuia în procesele de dezvoltare urbană.
    Constituirea unui grup de lucru dedicat industriei Horeca și stabilirea unui calendar de întâlniri trimestriale ar fi în linie cu viziunea Planului meu de a crea un mediu transparent și colaborativ pentru dezvoltarea orașului.