Economia României sub presiunea deficitelor: ce urmează pentru industria ospitalității

06 mart. Economia României sub presiunea deficitelor: ce urmează pentru industria ospitalității

Economia României traversează o perioadă de ajustare după câțiva ani de creștere puternică bazată în principal pe consum. Anul 2025 a adus încetinirea activității economice, presiuni inflaționiste și o consolidare fiscală care a afectat în mod direct mediul de afaceri și puterea de cumpărare a populației.

Raportul macroeconomic „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene – Evoluții 2025. Perspective 2026”, publicat de Confederația Patronală Concordia, descrie o economie care încearcă să își corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani, într-un context regional și global incert.

Aceste evoluții macroeconomice influențează direct industria ospitalității, din cauza impactului asupra nivelul consumului, costurilor operaționale și apetitului pentru investiții în restaurante, hoteluri și alte unități HoReCa.

Un an de creștere economică minimă

După dinamica ascedentă din 2022 și 2023, economia României a încetinit semnificativ. Conform estimărilor, PIB-ul real a crescut cu doar 0,6% în 2025, după un avans de 0,9% în 2024, mult sub potențialul economiei românești.

Unul dintre motivele principale este slăbirea consumului intern, care a reprezentat în ultimii ani principalul motor al creșterii economice. Dacă în trecut cheltuielile gospodăriilor au susținut dinamica PIB, în 2025 contribuția consumului privat a scăzut semnificativ.

În primele nouă luni ale anului, consumul gospodăriilor a contribuit cu doar 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, un nivel mult mai redus comparativ cu anii anteriori.

Pentru sectorul ospitalității, această evoluție are consecințe directe. Restaurantele, cafenelele și hotelurile depind în mare măsură de cheltuielile pentru consum recreativ și servicii ale populației. Atunci când consumatorii devin mai precauți, primele bugete reduse sunt cele pentru divertisment, ieșiri în oraș sau călătorii.

Indicatorii de sentiment economic confirmă această tendință. Încrederea consumatorilor a coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, iar vânzările cu amănuntul au intrat în teritoriu negativ începând cu luna august 2025, atingând un minim de –4% ritm anual.

Inflația ridicată a afectat puterea de cumpărare

Un alt factor care a influențat puternic consumul în 2025 a fost revenirea inflației la niveluri ridicate.

La finalul anului, rata anuală a inflației a ajuns la 9,7%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Creșterea a fost determinată în mare parte de două decizii majore de politică economică:

• eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, începând cu 1 iulie 2025
• majorarea TVA și a accizelor de la 1 august 2025

Fiecare dintre aceste măsuri a contribuit cu aproximativ 2 puncte procentuale la inflația anuală.

Pentru industria HoReCa, efectele au fost duble. Pe de o parte, creșterea prețurilor la energie și utilități a majorat costurile operaționale ale operatorilor. Pe de altă parte, scăderea puterii de cumpărare a populației a limitat capacitatea companiilor de a transfera aceste costuri în prețurile finale.

În aceste condiții, multe afaceri din sector au fost nevoite să caute echilibrul între eficiența operațională și menținerea atractivității pentru clienți.

Presiunea fiscală și problema deficitului bugetar

În paralel cu inflația, mediul economic a fost influențat și de situația finanțelor publice.

România s-a confruntat în ultimii ani cu deficite bugetare ridicate, peste pragul european de 3% din PIB. În 2025, deficitul bugetar cash a ajuns la 7,65% din PIB, sub ținta revizuită de 8,4%, dar încă la un nivel ridicat.

În același timp, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la peste 3% din PIB.

Pentru mediul de afaceri, aceste cifre indică faptul că procesul de consolidare fiscală va continua în anii următori, iar presiunea asupra veniturilor bugetare rămâne ridicată.

Pentru antreprenorii din ospitalitate, predictibilitatea fiscală devine astfel un element esențial în planificarea investițiilor și în stabilirea strategiilor de dezvoltare.

Dezechilibrele structurale ale economiei

Pe lângă problemele fiscale, raportul evidențiază și câteva vulnerabilități structurale ale economiei românești.

Una dintre cele mai importante este deficitul comercial ridicat. În 2024, balanța comercială a României a înregistrat un deficit de aproximativ 33 miliarde euro, echivalentul a peste 35% din valoarea exporturilor.

În ultimul deceniu, deficitul comercial s-a majorat de peste 5,5 ori, importurile crescând într-un ritm mai rapid decât exporturile.

Acest dezechilibru se reflectă și în deficitul de cont curent, estimat la peste 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Deși aceste evoluții par îndepărtate de activitatea zilnică a restaurantelor sau hotelurilor, ele influențează indirect stabilitatea economică, cursul valutar și costurile de finanțare ale companiilor.

Piața muncii tinde spre echilibru

După o perioadă de creștere puternică a salariilor și a numărului de angajați, piața muncii din România a început să se stabilizeze. Rata șomajului a urcat ușor până la 6,1%, iar ritmul anual de creștere a salariului mediu net a încetinit la 4,2%.

Această evoluție reflectă o echilibrare a pieței muncii după mai mulți ani de creștere accelerată a salariilor.

Pentru sectorul HoReCa, unde deficitul de personal a fost una dintre principalele provocări din ultimul deceniu, această schimbare poate avea efecte mixte. Pe de o parte, presiunea salarială ar putea să se tempereze. Pe de altă parte, dinamica mai slabă a veniturilor populației limitează ritmul de creștere al consumului.

Perspective pentru 2026

În ceea ce privește anul 2026, raportul Concordia anticipează o accelerare moderată a economiei, însă într-un context încă fragil.

Creșterea economică ar putea fi susținută de trei factori principali:

• investițiile publice finanțate din fonduri europene;
• o evoluție mai bună a exporturilor;
• o revenire graduală a consumului în a doua parte a anului.

În același timp, inflația este estimată să scadă semnificativ, Banca Națională vizând un nivel de aproximativ 3,7% la finalul anului 2026.

Totuși, această traiectorie rămâne vulnerabilă la decizii de politică economică, precum eliminarea plafonării prețurilor la gaze sau modificările privind adaosurile comerciale pentru alimentele de bază.

Ce înseamnă aceste evoluții pentru HoReCa

Pentru industria ospitalității, contextul economic actual transmite câteva semnale importante.

În primul rând, evoluția consumului rămâne factorul decisiv pentru dinamica sectorului. O eventuală revenire a acestuia în a doua jumătate a anului 2026 ar putea crea condițiile pentru reluarea creșterii.

În al doilea rând, stabilitatea macroeconomică și predictibilitatea fiscală devin elemente esențiale pentru deciziile de investiții. Dezvoltarea de noi restaurante, extinderea lanțurilor existente sau modernizarea unităților depind în mare măsură de încrederea antreprenorilor în evoluția mediului economic.

Nu în ultimul rând, adaptarea modelelor de business la un consumator mai atent la preț și la eficiența operațională va rămâne o condiție importantă pentru competitivitatea companiilor din sector.

Un moment de ajustare pentru economie

În anii următori, corectarea deficitelor bugetare și externe, stabilizarea inflației și relansarea investițiilor private vor fi esențiale pentru consolidarea economiei.

Pentru industria ospitalității, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, acest proces de ajustare va defini cadrul în care vor evolua investițiile, consumul și dezvoltarea afacerilor în următorii ani.

În acest context, dialogul constant dintre mediul de afaceri și autorități rămâne crucial pentru crearea unui cadru economic predictibil și favorabil dezvoltării sectorului HoReCa.

Vizualizează raportul aici

Foto: Jakub Żerdzicki / Unsplash