Scrisoare deschisa – Privind necesitatea menținerii cotei reduse de TVA la alimente și cazare în industria ospitalității și turismului.

23 sept. Scrisoare deschisa – Privind necesitatea menținerii cotei reduse de TVA la alimente și cazare în industria ospitalității și turismului.

HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România – autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, alături de FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România si FPIOR – Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România adresează un nou mesaj Guvernului României sub forma unei scrisori deschise.

Către: Guvernul României

• În atenția: Domnului Ilie Bolojan, Prim-Ministru al României

Spre informare:

• Domnului Barna Tánczos, Vicepremier al României
• Domnului Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor Publice
• Domnului Radu Miruță, Minitrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Stimate domnule Prim-Ministru,

România se află în fața unei decizii cu impact ireversibil asupra turismului și ospitalității. Sectorul HoReCa și cel al turismului trec deja printr-un declin vizibil, cu scăderi importante ale consumului și investițiilor, iar o majorare a TVA la 21% la alimente și cazare ar reprezenta o decizie cu impact extrem și ireversibil asupra acestui domeniu economic important și greu încercat în ultimii ani, tradus în faliment în lanț pentru mii de afaceri, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și reducerea veniturilor la bugetul de stat.

HORA, FIHR, FPIOR – organizațiile reprezentative pentru industria ospitalității din România (peste 50% din forță de muncă după INS pe 2023) – vă adresează un apel comun, ferm și responsabil, în fața unei amenințări majore pentru supraviețuirea sectorului nostru.

Este „cod roșu” pentru turism și HoReCa. Creșterea TVA-ului la 21% pentru alimente și cazare ar însemna o scădere semnificativă a consumului (conform INS, numarul de înnoptări la finalul lunii iulie 2025 a scăzut cu 4.7% comparativ cu perioada similară a anului 2024, dupa 2 luni consecutive de creșteri modeste), reducerea activității curente și chiar faliment în lanț pentru mii de afaceri (implicit pierderea a zeci de mii de locuri de muncă). Paradoxal, această măsură ar duce la scăderea veniturilor la bugetul de stat prin diminuarea numărului de contribuabili, accentuarea evaziunii fiscale și prăbușirea consumului.

Datele recente având ca sursă Ministerul Finanțelor arată un declin accelerat chiar înainte de aplicarea unei posibile majorări a TVA:

• Creșterea costurilor operaționale cauzată de creșterea prețurilor la alimente, accize și utilități;
• Traficul în restaurante și unități de cazare s-a redus cu 40–50%, unele unități înregistrând scăderi de până la 66%. Investițiile sunt blocate, iar numărul de unități închise sau scoase la vânzare crește de la o săptămână la alta.
• Imposibilitatea operatorilor economici de a susține menținerea prețurilor din fondurile proprii (fără a transfera în prețul final către client creșterile din fiscalizarea suplimentară) – având creșteri succesive de taxe în mai puțin de 2 ani (TVA-ul a crescut de la 5% la 9% la 11%; de asemenea, impozitul pe profit/micro/specific a crescut)
• Accentuarea concurenței neloiale în domeniu – În alimentația publică și restaurante, practica evaziunii prin lipsa bonului fiscal sau funcționarea fără autorizații generează același tip de distorsiune. O creștere a TVA la 21% ar adânci aceste dezechilibre, penalizând operatorii corecți și lăsând loc pieței gri să se extindă. În turism, dezvoltarea necontrolată și nefiscalizată a economiei participative (apartamente închiriate pe termen scurt) a ajuns să reprezinte un segment important, fără a contribui în aceeași măsură la bugetul de stat și adesea fără avizele necesare (de exemplu, peste 50% din înnoptările rezervate pe platforma com în primele 7 luni ale anului 2025 în București au fost în astfel de structuri, în defavoarea celor hoteliere).

În aceste condiții, o creștere a TVA la 21% pentru alimente și cazare ar genera:

1. amplificarea evaziunii fiscale, care va aduce mai puține venituri bugetare
2. creșteri ale prețurilor de minimum 10% pentru clienți;
3. o scădere de minimum 15% a profitului în primul an, iar pentru mulți dintre operatorii economici din industrie, trecerea pe pierdere, mai ales IMM-urile;
4. accentuarea declinului înregistrat în turismul de incoming, prin scăderea competitivității pachetelor turistice în comparație cu țările vecine, coroborat cu lipsa unor măsuri consistente de promovare a destinațiilor din România sau alte politici publice de susținere a industriei (ex: extinderea sezonalității);
5. concedieri importante (aproximativ 15% din forța de muncă, adică zeci de mii de oameni);
6. încetarea activității a mii de societăți. În 2024, au fost 452 de insolvențe în Horeca, în creștere cu 9% față de anul anterior, un nivel care se păstrează și în prima jumătate a lui 2025. Deja din iulie și august, se observă o creștere vertiginoasă chiar și în rândul companiilor mari, astfel că estimările în contextul creșterii TVA la 21% sunt sumbre.

Exemplul Germaniei confirmă aceste riscuri.

Creșterea TVA-ului la 19% în anul 2024 pentru restaurante a determinat scumpiri de 6,5% la consumatori, afectarea gravă a IMM-urilor și blocarea angajărilor. Confruntată cu efecte negative evidente, Germania a decis revenirea la cota redusă de 7% începând cu 2026. România are șansa să învețe din această experiență și să evite aceeași greșeală. Apreciem că reprezentanții U.E. cunosc că astfel de ajustări ale politicilor publice pot ajuta anumite domenii puternic impactate.

Menținerea cotei reduse de TVA nu este un privilegiu, ci o condiție minimă pentru supraviețuire. 

Industria ospitalității și turismului reprezintă peste 35.000 de firme, aproape 400.000 de locuri de muncă directe și indirecte și peste 5% din PIB-ul național. Un cadru fiscal predictibil și echilibrat este singura soluție pentru a proteja aceste contribuții esențiale la economia României.

Competitivitatea pieței din România depinde sensibil de nivelul prețurilor.

În condițiile în care piețe vecine, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria, cu care intrăm în concurență directă, dar și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană practică un nivel scăzut al TVA, creșterea acestei taxe în România ar reprezenta un handicap insurmontabil, care ar îndepărta turiștii locali și străini.

Cota TVA de 11% – o soluție de compromis care trebuie consolidată.

Măsura deja introdusă de majorare a cotei reduse la 11% de la 1 august 2025 pentru cazare și alimentație publică a fost rezultatul unui dialog responsabil dintre mediul de afaceri și Guvern. Această măsură este un compromis echilibrat, care asigură sustenabilitatea sectorului fără a afecta competitivitatea. Adoptarea noii cote de TVA este un angajament comun agreat al operatorilor de a respecta regulile fiscale și de a nu majora tarifele și al autorităților de a asigura predictibilitate.

Apelul nostru este clar și ferm:

1. Abandonarea oricărei intenții de majorare a TVA la alimente și cazare la 21%.
2. Menținerea cotei reduse de 11% pentru alimente și cazare, în linie cu practica europeană.

Soluția reală: colectarea mai bună, nu taxe mai mari

România are unul dintre cele mai scăzute grade de colectare a TVA din Uniunea Europeană (sub 65%, față de peste 80% media U.E.). O nouă creștere de taxe ar penaliza contribuabilii corecți, dar nu ar rezolva problema reală – evaziunea fiscală. Consolidarea colectării și combaterea evaziunii fiscale este alternativa reală la creșterea taxelor.

Noi, semnatarii acestei scrisori, ne angajăm să sprijinim Guvernul prin:

• aplicarea corectă a TVA în toate formele de cazare și alimentație publică;
• eliminarea tranzacțiilor informale;
• încurajarea continuă a conformării voluntare;
• respectarea evidenței avansurilor și emiterea facturilor conform 

Facem apel la Guvernul României și la Parlament pentru asigurarea unui cadru fiscal echitabil și predictibil, care să asigure buna funcționare a companiilor din economia românească. În aceste condiții economice dificile, este nevoie de o bază solidă și numeroasă de contribuabili care să participe benevol la susținerea bugetului de stat. Vă asigurăm că organizațiile noastre sunt deschise dialogului și vor susține orice efort coerent de redresare fiscală, care are ca scop dezvoltarea economică a României.

HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România
Radu Savopol – Președinte

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România
Simona Constantinescu – Președinte

PIOR – Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România
Valentin Șoneriu – Președinte