Corina Gliga, J’ai Bistrot: „Business-ul HoReCa nu poate fi condus contabilicește. Asta te va face să tai din cheltuieli în zone care te pot ruina.” - Hora Romania
16994
wp-singular,post-template-default,single,single-post,postid-16994,single-format-standard,wp-theme-bridge,wp-child-theme-bridge-child,bridge-core-3.0.1,qodef-qi--no-touch,qi-addons-for-elementor-1.5.3,qode-page-transition-enabled,ajax_fade,page_not_loaded,,side_area_uncovered_from_content,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-28.7,qode-theme-bridge,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.8.0,vc_responsive,elementor-default,elementor-kit-7

Corina Gliga, J’ai Bistrot: „Business-ul HoReCa nu poate fi condus contabilicește. Asta te va face să tai din cheltuieli în zone care te pot ruina.”

Corina Gliga, J’ai Bistrot: „Business-ul HoReCa nu poate fi condus contabilicește. Asta te va face să tai din cheltuieli în zone care te pot ruina.”

Un loc care a evoluat împreună cu comunitatea sa, J’ai Bistrot este astăzi un puternic reper urban. De peste un deceniu, J’ai rămâne fidel spiritului său relaxat, adaptându-se la schimbările pe care le experimentăm continuu.

Interviu cu Corina Gliga, co-fondator J’ai Bistrot 

Cine sunt oamenii din spatele J’ai Bistrot și cum a început povestea acestui proiect?

Povestea J’ai a început acum 15 ani, la Târgu Mureș. Apoi, după doi ani, în 2013, am deschis și la București. De atunci însă s-au schimbat multe lucruri, inclusiv structura de acționariat de câteva ori. În acest moment suntem o echipă de trei oameni: eu, Corina Gliga, Răzvan Comache și Alexandra Rus-Gârjoabă.

Care a fost viziunea voastră inițială? De ce ați deschis această locație?

Ne-am dorit un spațiu cultural, relaxat care să ofere publicului atât un loc plăcut pentru cafea și povești sau un „working lunch”, dar și un spațiu de evenimente: concerte live, teatru în bar, evenimente pentru copii, proiecții asociate festivalurilor mari de film naționale sau internaționale și multe alte tipuri de evenimente cu implicarea comunității, prin concepte gen „Prietenii pun muzică” sau „Prietenii gătesc la J’ai”. Practic, am oferit o scenă alternativă atât artiștilor cunoscuți sau la început de drum, dar și unor oameni pasionați și interesați, care nu au o carieră în domeniul artistic sau culinar, dar doresc să guste puțin din ce înseamnă viața de DJ, bucătar profesionist etc.
Apoi, am reușit să dezvoltăm și un concept unic pentru mulți ani: o grădină pentru dans, vara, în centrul Bucureștiului, prin Silent Party-urile noastre. Am găsit această soluție din nevoia de a avea grijă de vecini și comunitatea locală și pentru a putea totuși organiza concerte live și party-uri, proiecții de filme chiar și vara, în grădină.

J’ai Bistrot rămâne astăzi un loc recunoscut pentru atmosfera relaxată și socializare – cum ați reușit să păstrați această identitate în timp și cum v-ați adaptat pe parcurs?

Ne-am dorit mult ca atmosfera și evenimentele pe care le organizăm să își păstreze același suflet și să reflecte și ceea ce ne definește pe noi, cei din spatele brandului. De aceea încercăm să menținem o curatoriere fidelă a acestui spirit.
Dezvoltăm mereu concepte noi de evenimente cum ar fi Cozerie sau Silent Concerts și multe altele.

Terasa și evenimentele sunt parte din ADN-ul vostru. Ce rol joacă aceste elemente în identitatea și strategia voastră?

Ne place să glumim intern că suntem bipolari, vara avem această grădină verde, cu mult spațiu și foarte relaxată, iar iarna – interiorul, care este mult mai mic, mai adunat și cu un vibe mai dinamic. Evident că toate deciziile legate de organizare, echipă, operațional, mod de funcționare și tipuri de evenimente trebuie să țină cont de specificul sezonier.

Cum poate fi descris meniul J’ai Bistrot și care este strategia pe care o aplicați pentru zona culinară? Cum a evoluat meniul în timp?

Meniul este în continuă schimbare, este total diferit de ceea ce am avut la început. Încercam să păstrăm o linie constantă și totuși să diversificam recurent. O diversificare recurentă este cea sezonieră, pentru a oferi preparate care să fie apetisante și să includă materii prime proaspete, locale și bineînțeles legate de anotimpuri.

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați avut? Ce decizii v-au ajutat să rămâneți în business?

Provocările de-a lungul tuturor acestor ani au fost diverse, din toate câte puțin, din unele mai mult. Dificultăți birocratice, probleme legate de recrutarea personalului, accidente și probleme din spațiu – cred că aș putea enumera mult și bine și cred că le-am bifat pe toate cele care pot apărea în industrie (simt nevoia să bat în lemn, acum).

În general am reușit să le depășim luând cea mai bună decizie în contextul respectiv, comunicând între noi, cei trei asociați, și încercând să găsim profesioniști cu care să colaborăm. Am încercat să fim mereu fideli unui principiu de corectitudine, chiar dacă nu mereu am fost tratați cu aceeași monedă.

Din perspectiva voastră, care sunt principalele atuuri ale J’ai Bistrot?

Noi suntem siguri că oamenii din jurul J’ai, cei cu care de multe ori ajungem să și lucrăm și să creăm și evenimente sau colaborări, sunt cel mai mare atu pe care l-am putea avea. Altfel, desigur că grădina noastră, paradis verde și de liniște în mijlocul orașului atât de încărcat, este un alt atu destul de puternic. Conceptul nostru de Silent Party este iar un atu, mai ales că vara sunt puține spații unde poți dansa în aer liber.

Cred că adaptabilitatea și dinamismul sunt alte două lucruri importante pe care le avem. Așteptările publicului se schimbă destul de mult în decursul timpului și dacă nu îți iei distanța necesară pentru a observa asta, poți deveni repede desuet. Apoi, atitudinea pasivă nu prea creează oportunități și nici nu este prea distractivă pentru public sau pentru noi, cei implicați.

Din motivul asta cred că silent party-urile, cozeria, serile cu DJ etc. contribuie la succesul J’ai Bistrot. Și bineînțeles, menținerea unei comunități active și implicate și deschiderea de a colabora cu oamenii din jurul nostru, care vin cu idei către noi.

Ce lecții ați învățat despre atragerea, pregătirea și menținerea unei echipe pe care să vă bazați?

Asta este unul dintre subiectele fierbinți în orice business astăzi. Noi am reușit să păstrăm un nucleu de angajați destul de mult timp. Dacă ar exista un indice care să măsoare constanța angajaților în HoReCa, cred că J’ai Bistrot bate acel indice. Și asta este o reușită, pentru că domeniul este populat de oameni care se raportează la job-ul lor ca fiind intermediar sau sezonier. Dar, pentru a răspunde la întrebare, o bază salarială rezonabilă, dublată de atenția acordată mediului de lucru și de managementul conflictelor la locul de muncă îți pot asigura o constanță rezonabilă a personalului.

Care sunt trei principii pe care le considerați esențiale pentru un antreprenor care vrea să construiască un brand HoReCa?

Primul ar fi principiul bunei simțiri 😊– publicul nu te vizitează doar pentru a mânca sau pentru a bea ceva. El te vizitează pentru a se simți bine, iar mâncarea bună și băutura suficientă nu sunt singurele ingrediente pentru a realiza acest lucru. Există unele ascunse, care ajung să te facă să te adresezi unui anumit segment de public. Și acele ingrediente ascunse trebuie identificate și exploatate ca atare.

În al doilea rând – atenția la produs. Business-ul HoReCa nu este genul de business care să poată fi complet financiarizat: adică el nu poate fi condus contabilicește, întotdeauna cu ochii pe profit. Asta te va face să tai din cheltuieli în zone care te pot ruina. Din acest motiv, în această industrie, principiul director trebuie să fie atenția la produs. A îți crește business-ul (inclusiv cifra de afaceri) înseamnă a te gândi cum poți ridica și mai mult calitatea serviciilor tale.

Care sunt planurile voastre de viitor atât în termeni de evoluție a conceptului, cât și de noi proiecte?

Tocmai am renovat spațiul din interior și, deși a fost destul de dificil să finalizăm proiectul, acum ne bucurăm că am făcut acest pas.

Plănuim ca în acest an să creăm prima ediție a unui Silent Fest, adică să scoatem acest concept din curtea J’ai la propriu și la figurat și, pe lângă concerte și party-uri, să organizam activități din cele mai diverse cu ajutorul sistemului de căști.

 

Ce așteptări aveți de la 2026?

Estimările sunt destul de pesimiste, iar noile taxe pun o presiune și mai mare asupra industriei. Asta ne face să fim destul de rezervați în ceea ce privește viitoarele investiții.

Ne-am dori ca 2026 să fie blând cu noi, mai ales având în vedere contextul politico-economic destul de îngrijorător.

De ce ați ales să faceți parte din comunitatea HORA?

În primul rând, nu credem în reușite personale, fără sprijinul unei comunități cu preocupări similare. De când e lumea asta, ghildele de meșteșugari sunt cele ce ofereau protecția și garantau succesul întreprinzătorilor.

HORA a însemnat și înseamnă pentru noi un sprijin real. De la asigurarea forumului de dezbatere, până la rolul de agregator al problemelor sau nevoilor industriei, HORA a fost alături de noi în foarte multe moduri. Aici putem vorbi fie de situații concrete care privesc întreaga industrie HoReCa, cum a fost pe timpul pandemiei, de exemplu, fie de schimbarea atitudinii autorităților față de antreprenorii din acest domeniu – lucruri mai greu de cuantificat, dar cu un impact extrem de benefic.

Este foarte important ca vocea actorilor din industrie să fie auzită și mai mult de atât luată în considerare când se scriu proiecte legislative, norme care definesc regulile, schimbări care ne pot afecta profund. Prin HORA avem oportunitatea să ne spunem și noi, cei mai mici, „of”-ul și să încercam să creăm un efect pozitiv.

 

 

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.

Memory: 70MB (27.34% of 256MB)